(o perspectiva psihanalitica)

In formele de psihoterapie suportive, care nu urmaresc descoperirea conflictelor, mecanismele de aparare ale pacientului sunt intarite sau chiar se creeaza noi formatiuni defensive, compatibile cu organizarea defensiva anterioara, pentru a stabiliza inca si mai mult echilibrul nevrotic.

Donald Winnicott, pediatru si psihanalist, a fost fondatorul psihanalizei copilului in Marea Britanie.Cu greu ar putea fi gandita psihanaliza contemporana, atat in teorie cat si in practica, in termeni care sa excluda viziunea lui Winnicott. Daca Freud a inventat o disciplina de un ajutor real pacientilor si care aducea succese nebanuite profesionistilor acesteia, Winnicott reuseste sa o transforme si in ceva inteligibil pentru toata lumea.

Inca de la inceput trebuie sa spunem ca in ultimii 20 de ani, numarul de adolecenti ce prezinta episoade depresive a crescut foarte mult , incat se poate considera o adevarata problema de sanatate publica. Cei mai multi dintre adolescentii care traverseaza o veritabila perioada depresiva, nu sunt ingrijiti medical si/sau psihologic. Acest fapt se afla la originea esecurilor scolare, a tulburarilor de caracter, a unor conduite suicidare si mai ales a conduitelor de dependenta.

I. Depresia la varsta copilariei.

Toti copiii se simt tristi din timp in timp si trec prin perioade in care se simt deprimati. In astfel de perioade, au nevoie de si mai multa dragoste si caldura. Daca sentimentele lor sunt determinate de dezamagirile obisnuite si inevitabile din copilarie, tristetea va fi repede depasita. Dar anumite semne trebuie sa ii alerteze pe parinti pentru a solicita ajutorul.